Posted on Dec 21, 2017 | 0 comments

A apărut un nou articol scris de mine în rubrica săptămânală ”Psihologul Bihoreanului”. ”Adevărul despre Freud” îi zice.

Căutam azi să văd cum pot calcula automat în Linux la ce adâncime se află o serie de fișiere de pe site-uri random folosind un plaintext lung cu path-uri, că lucram prin SSH pe un server pentru un studiu de doctorat. Și s-a rezolvat ușor cu asta:

while read i; do echo $i |grep -o "/"| wc -l; done < paths.txt > output.txt

Am tot făcut mâncare zilele astea (again). Fix acum am pus ciorba la fiert și mă duc din când în când la aragaz să învârt în timp ce tastez. Chestii de-astea am făcut săptămâna curentă: somon afumat, ciuperci cu orez, cârnat cu cartofi fierți și apoi prăjiți, omletă cu ciuperci, sandwich de 30cm, fishsticks…

În rest am fost foarte leneș zilele trecute. Mă prinde burnout-ul de final de an. Lucrez în scârbă și procrastinez la greu.

Mi-au intrat banii pe cărți de la editură, mi-au intrat bursele, plătit utilitățile la cabinet – toate azi. Și aparte de seriale, comics-uri și o carte despre criminali în serie n-am prea făcut multe în ultima vreme. Reduceri la romanele mele pe cruxed.ro. Și ca să lungesc totuși postarea asta cumva, dau copy/paste la ce-am pus zilele trecute pe Facebook, că văd că s-a share-uit în draci:

În 1943 de vină au fost evreii.
Apoi, mai târziu, de vină au fost burghezii.
Apoi profesorii care au fost trimiși la canal și filosofii care au trebuit să treacă prin cursuri de reformare marxistă; și scriitorii și pictorii cărora Securitatea le deschidea periodic dosarele ca să mai adauge câte un ”conform tovarășului Popescu, poetul Cutare a ascultat la magnetofon muzică occidentală ce subminează lupta de clasă a Partidului și…”.
În 1978-79 de vină au fost psihologii, așa că Ceaușescu a eradicat cu totul profesia.
În 1990 de vină era Ion Rațiu, că era citit și purta papion și nu mâncase salam cu soia ca restul.
Ulterior, când au venit minerii în ’91, de vină au fost cei cu ochelari, păr lung, studii superioare sau diplomat în mână; i-a aranjat Cozma și pe ăia, să se învețe minte să nu se supună voinței poporului.
În perioada CARITAS de vină erau analiștii economici care foloseau la televizor cuvinte mari precum ”schemă piramidală” sau ”efectul Ponzi” și nu lăsau omul de rând să scoată și el un ban cinstit.
După intrarea în UE de vină erau diplomații străini care voiau să ne dicteze NOUĂ – ALEȘILOR – cum să ne conducem țara.
Apoi de vină au fost medicii și IT-știi care plecau în turme groase spre salarii mai consistente ca niște trădători de țară ce erau; orice excepție de la regulă care își declara mândria de a fi român patriot ce vrea să rămână pe plaiurile mioritice era aplaudată frenetic în presă.
Apoi de vină au fost tehnocrații, pentru că cine a mai auzit să numești miniștri oameni cu educație superioară în fix acel domeniu și nu ”aleși ai poporului, numiți prin vot”.
Apoi de vină a fost Soros, miliardarul malefic, care cine-știe-ce vrea să facă poporului român; de vină erau ”sorosiștii” și ”postacii plătiți de Soroș” și ONG-urile.
Și nu pot să nu observ cum toți inamicii ăștia ai românului de rând, patriot și parte din popor, sunt toți intelectuali: cadre didactice, oameni care vorbesc mai mult de o limbă străină, tineri cu studii superioare, persoane care au citit mai mult decât o Biblie în viață, liber-cugetători cu preocupări ce ies din sfera jocurilor de table din fața blocului ori a filtratului de spirt prin pâine.
Intelectualii români sunt buni și-n vremuri tulburi, și-n vremuri limpezi. Când e de rău, poporul îi bate până stoarce zațul din ei. Când e de bine, românul are cu ce se lăuda prin ziare.
Iar faptul că românii găsesc mereu o vină în simpla existență a celor cu educație spune multe despre noi, ca neam.
Olimpicii de azi – gulagul de mâine, cum ar veni.