Posted on mai 28, 2018 | 0 comments

Dacă o să am o fată va veni la un moment dat și clipa aia când îmi va bate la ușă un tip cu geacă de motociclist, chipurile să o scoată la o înghețată. Și am planul perfect pentru situații de genul acesta.
Îl voi ține la povești până la lăsarea serii, chipurile să ne cunoaștem. Îi voi da bere rece din frigider, vom fuma împreună, vom discuta despre rolul lui Varg Vikernes ca premier al Norvegiei (și dacă nu mă corectează spunând că e vocalul de la Burzum a picat examenul din start). Și voi aștepta momentul ăla de liniște când stăm pe terasă și nimeni nu mai are nimic important de zis și-am să trag din țigară expirând gânditor spre cerul plin de stele și-am să-i spun tipului ăsta următoarele:
”Știi tu Gorgoroth… cu trei lucruri mă mândresc în viață: cu fata mea, colecția de cuțite și ceea ce m-a învățat fostul coleg de celulă; că femeile sunt ca un karambit – mici dar făcute să ajungă neobservat la splină; bărbații în schimb sunt ca un kukri – făcuți să fie duri și să ciopârțească ca să deschidă calea prin jungla asta a vieții. Dar vezi tu Gorgoroth… un kukri din oțel-carbon îl vezi venind spre tine din timp; karambitul însă are lama curbată și mică și din cauza șocului produs de adrenalină îl simți în glomusul carotidian de-abia după a cincea sau au șasea înțepătură…”.
Și mă voi încrunta îndelung spre stele în tăcerea de după și-l voi lăsa pe Gorgoroth să se gândească la chestia asta cât îmi duce fata la film.

Ieri am făcut mâncare cât pentru un mic batalion. Am gătit vreo 5 ore dar a meritat.

Micul dejun la pat; de dimineață.

Apoi spre amiază…

First course – Ciorbă de fasole.

Main course: salată de crudități cu bucățele de cașcaval și șuncă: varză, salată verde, cherry tomatoes, ardei capria, pătrunjel, mărar, castravete și alte chestii (no onions).
Cremvuști tăvălit prin ou bătut, făină și un amestec de pesmet și mirodenii cu susan, prăjit în ulei încins. Pâine cu ou trecută prin același procedeu.

Desert: chocolate pudding cu spumă de căpșuni.

Apoi le-am făcut mâncare și părinților:

Order to go for mom and dad: salată de crudități cu cașcaval și șuncă de praga; cartofi fierți în apă cu sare, tăiați cuburi mici, cherry tomatoes, castravete, salată verde, varză verde, ridichi, pătrunjel, mărar, ardei capria; totul amestecat cu sos tartar (maioneză + smântână + mărar + sare/piper și puțin ulei de măsline). În cutia rotundă e ceapă mărunțită, just in case. Un fishstick rumenit în ulei, trei cremvuști trecuți printr-un băț de bambus, acoperiți cu ou bătut, făină, ou bătut, apoi pesmet amestecat bine cu sare, piper, boia, chilli, mult susan, cimbru, leuștean și alte mirodenii. Băgat în ulei încins până se rumenește. Se fce aceeași chestie cu patru jumătătți de pâine neagră tăiate pe diagonală, se lasă la topit cașcaval feliat deasupra lor cât feliile stau în ulei. Se presară chimen și pătrunjel peste tot ansamblul.

…apoi Dianei:

One order to go for Diana. Fries with fried sausage, raw salad and tzatziki sauce. And a half of eggbread.

Lumea a zis c-a fost bun.

Recunosc că mi-a luat și mie o vreme să mă obișnuiesc cu ss și ip în loc de netstat și ifconfig dar articolul ăsta explică de ce tool-uri ca ifconfig nu mai sunt actuale în era tehnologică de azi. Așa cum am trecut de la LILO la GRUB și apoi la GRUB2, e vremea ca și ifconfig să dispară.

Și mai e chestia asta pe care mi-aș pune-o de ringtone, sincer să fiu: