Posted on mai 11, 2019 | 0 comments

Scria De Tocqueville că odată cu sămânța democrației în SUA a răsărit și o nouă eră în modul de gândire al oamenilor. În sensul că democrația și capitalismul aduc unele beneficii care în schimb degradează gustul pentru cultură, informare și preocupări intelectuale. Pe scurt spus, deoarece în democrație ai mai multe, tinzi spre gratificare imediată: un ziar, o glumiță, o ”Urzica”, un sitcom, o acadea.

Asistăm la o dictatură a prostiei în statele democratice. Cel puțin în ultimul deceniu. Trump a câștigat alegerile în SUA cu promisiunea că va construi un zid la granița cu Mexicul, cică să oprească imigranții. Și-a fost votat în masă de beneficiarii bunătăților democrației. Că așa știe americanul – că un zid e menit să oprească chestii și așa se rezolvă problemele complexe – punând cărămizi între tine și ele. Gândire de copil de 9 ani.

În Europa asistăm la o creștere a populismului. În mod ironic, democrația a adus cu ea mentalitatea cum că socialismul e o alternativă mai bună și – cum gratificarea imediată nu putea lipsi nici de pe continentul nostru – ideea că soluțiile simple și dure dau rezultate. Garduri în Ungaria, manifestări de extremă dreaptă în Franța, social-democrație în România. Peste tot promisiuni de reparare a panoului electric bătând un cui gros prin el. Haos în Grecia unde ”Golden Dawn”, partidul neonazist, a câștigat locuri în Parlament. Iz de naționalism și-n Spania. Orban a umplut Budapesta cu țapul ispășitor preferat de ăștia cu gândire totalitară și populistă: George Soros.

O ducem prea lejer în democrație. Și asta ne permite să croim idei tâmpite. Așa cum Marx, Engels și ai lui erau studenți rebeli la Paris când au încropit ”Manifestul Partidului Comunist” și-o puneau de-o revoluție prin cafenele, între cursuri, așa și oamenii din statele democratice din ziua de azi – cu Netflix pe smartphone-ul Apple fac poze la mitinguri despre dictatura capitalismului. ”Noi suntem cei 99%” – chestii de-astea.

Și stai și te scarpini în cap și te uiți în jur și observi după câteva decenii că democrația a adus cu ea o generație de oameni care respiră pe gură și au nevoie de indicații pe paharul de ceai vegan, că altfel își scot ochiul cu paiul sau se ard la limbă cu lichid fierbinte. Și ăia voteză. Militează. Iau decizii. O pun de enclave socialiste prin cartiere cu mașini electrice. Votează pentru Brexit. Se înscriu în Jobbik sau pun ștampila pe Le Pen.

Să fie totuși că democrația poate nu funcționează și că omul, odată liber, ia cele mai tâmpite decizii pentru el și grup? Platon visa la Cetatea condusă de filosofi, și cu toate astea poți număra pe degete guvernele tehnocrate din democrație.

Ceva nu-i OK cu imaginea asta…