Posted on nov. 18, 2018 | 0 comments

Asta e o chestie prea mișto ca să n-o postez aici.

Pe grupul de psihologie/psihiatrie ce întrunește 21.000+ de persoane și pe care-l moderez s-a pus o problemă interesantă: grupul e spamat de oameni care n-au nici cea mai mică legătură cu profesia aferentă tematicii și care împiedică buna comunicare dintre psihologi. Fel de fel de amatori de dezvoltare personală sau vraci cu cristale sau pur și simplu suferinzi care după 10 ședințe în cabinet încep să dezvolte și să expună online propriile lor teorii pseudoștiințifice (”fobia e cauzată de lipsa vitaminei C din pește”). O doamnă psiholog spunea că ăștia ar trebui excluși din grup, să rămânem doar noi – psihologii. Așa că am scris comentariul următor vis-a-vis de subiect și-l pun și-aici:

”Ca psiholog tind să fiu de acord cu dumneavoastră. Grupul ar fi cu mult mai util dacă informația s-ar preta la schimbul intra-profesie. Pe mine unul mă interesează comunicatele Copsi, workshop-urile, conferințele, articolele scrise de colegi precum și ce pot învăța de la colegii psihiatri privind vechea axă II și tratamentul psihofarmacologic.

Ca moderator pe grup – din nou – munca mi-ar fi mai ușoară dacă n-ar trebui să șterg zilnic postări care nu au nici cea mai mică legătură cu psihologia sau psihiatria, toate create de membri care nu fac parte din cele două profesii: life coach-i, pasionați de zodii, oameni cu care expun gânduri la nivel de simț comun sau pur și simplu oameni care postează clipuri cu pisici sau poezii. Zilnic moderez și aprob intrarea în grup a unor oameni la al căror profil văd scris ”școala vieții” sau ”mecanic auto”.

Privind însă printr-o prismă strict obiectivă – detașat de ce vreau eu și detașat de profesie – există aici oameri care vin în grup, care nu sunt psihologi ori psihiatri și cărora grupul le este util. Oameni care întâmpină probleme, caută ajutor dar nu-s siguri dacă ar merita să apeleze la ajutor profesionist contra-cost. Așa că întreabă întâi aici, să îi ghideze cineva. Oameni care citesc articole postate aici și care învață din ele lucruri utile care schimbă prejudecăți sau concepții greșite deprinse din media sau conștiința comună. Cunosc jurnaliști care-s pe acest grup și care-l urmăresc cu interes deoarece postările la subiect le oferă idei de articole. ”Profanii” (nu folosesc termenul în sens peiorativ) sunt utili și pentru profesioniști deoarece ultimii pot învăța de la primii care sunt mentalitățile de care se pot izbi în ședință, cum reacționează publicul larg la anumite subiecte sau articole, pot vedea din modul de desfășurare al discuțiilor cu ce probleme se confruntă alți oameni și cum le abordează dintr-un unghi non-clinic. Există stundenți la psihologie care caută eșantioane reprezentative sau mixte care să le completeze chestionarele de licență sau disertație și care se bucură că SPSS-ul nu va cârâi că mijlocul curbei gausiene geme de profesioniști și nu de oameni ce au alte profesii.

Așa că da – pe de o parte tind să vă dau dreptate: nouă – celor din domeniu – ne-ar fi mai ușor între noi. Mie, ca moderator, cu siguranță mi-ar fi mai ușor. Privind însă din exterior și făcând abstracție de profesie grupul e util și altora care caută ajutor, informație, încurajări sau sunt pur și simplu pasionați de psihologie.

Problema o văd nu neapărat la nivel de profesie a individului ci la nivel de idei expuse și trasmise. Ce zic că dăunează comunității acesteia în primul și în primul rând sunt oamenii care propagă informație falsă sau pseudoștiințifică: cei cu dezvoltarea personală (în accepțiunea ei lumească de azi), șamanii de tot felul, antivacciniștii, psihologii neinformați corespunzător care scriu texte despre astral și cum influențează zodiile depresia, cei care nu pot lăsa propriile ideologii religioase acasă și marșează cu ele înaintea științei. Ei constituie atât o iritare pentru cei din domeniu cât și un pericol real pentru ”profani” – cei care nu înțeleg psihologia și psihiatria decât prin unghiul acela generalist oferit de presă și care riscă să ia drept adevăr vehiculările unei persoane cu titulatură corespunzătoare dar idei neconcordane cu aceasta (un psiholog care afirmă că prin rugăciune te ”vindeci”, nu prin psihoterapie avansezi – ca un scurt exemplu).

Postările care nu-s în ton cu tematica grupului se pot șterge, membrii deranjanți pot fi eliminați prin moderare. Însă o idee vehiculată cu ton de autoritate în domeniu și care în realitate e doar dorință de epatare ori delirul maniacal al unui șomer pasionat de psihologie e mult mai greu de scos din capul ”profanului” care o citește și-o ia drept adevăr. Acolo e pericolul real – în ideea greșită implantată în omul care caută informație sau ajutor de către un șaman de Internet care se auto-intitulează ”terapeut Reiki” ori ”professional life coach”. Pentru că omul ăla care se informează greșit merge acasă și se unge cu ceai de măceșe ca să scape de anxietate ori ajunge la noi în cabinet și începe să ne spună cum i-a spus lui pe Internet un cutare că trebuie să-și caute ”eu-l copil” în ședință și – prin urmare – a venit în cabinet ca să-l ajuți să-l descopere. Du apoi muncă de convingere cu acel om că ceea ce-a citit e nonsens, dacă poți.”

Și apare domnul special de mai jos care lasă comentariul următor și căruia i-am răspuns convins că omul se adresa doamnei psiholog care făcuse postarea inițială:

Dar nu. Același om mi-a scris în privat ca să-mi spună că mesajul lui îmi era adresat – în caz că nu îmi era clar – și că m-a diagnosticat cu chestii. Cu un ”conflict intern” mai exact. I-am mai scris că ”băi cactus, eu tocmai ce luasem apărarea celor ca tine”.

Recunosc – am râs.

Trebuie să fii o nestemată cu totul și cu totul specială dacă dintr-un text în care luam apărarea celor ca tine tu ai înțeles fix contrariul. Și trebuie să fii încă pe atât de special încât să-mi scrii ulterior în privat ca să mă informezi că, după ce-ai părăsit un grup, tu nu consideri că am dreptul la ultima replică. Nu în ultimul rând trebuie să fii o specie aparte de cactus ca să apari tu – un străin fără studii superioare – și să diagonstichezi la rece, prin Internet, un psiholog. Cică ar avea ”conflicte nerezovate”, așa cum ai văzut tu prin filme.

Practic ești de 3x special. Un vas special în galaxia ligheanelor filosofale.

Recapitulăm: eu scriu un lung comentariu în care iau apărarea celor ca tine spunând că au și ei dreptul de acces la grup. Apari tu pe calul tău semeț și începi să fonfănești pe nas ceva despre studii superioare, chit că nimeni nu ți-ar fi imputat vreodată ceva legat de ele. Dar te-ai simțit tu vizat. Și dai logout semeț după care-mi scrii tot mie, psiholog de profesie, ăla de milita pentru drepturile ceferiștilor de a face parte din grupul de psihologi că am… ”conflicte nerezolvate”.

Nicule, tu ori n-ai citit până la capăt ce scrisesem mai sus, ori n-ai capacitatea de a pricepe textul. Oricare ar fi cazul, nu e vina mea ci doar a ta. Răbdarea și educația superioară nu costă.

Ca norocul cei ca tine se autosabotează și dau logout din pricina a ceea ce au înțeles ei, nu din pricina a ceea ce s-a scris în realitate.

Aplaud în ritm lent, zâmbind.

Darwin awards.

Dar nu se termină aici. Absolut normal că omul nu se lasă. S-a făcut de râs în public iar asta e inacceptabil. Așa că face ce face românul în cazuri de-astea: amenință.

Mi-a lăsat niște mesaje cum că el a salvat conversația privată și că aceea va putea fi folosită va decide el când și cum. Drept ”caz de studiu”. Nu ”studiu de caz” ci ”caz de studiu”, desigur. Omul fără facultate face ”cazuri de studiu” și amenință subtil că am să văd eu. Mă va expune el. Nu contează că e o conversație privată în care n-am calitatea de psiholog iar el e cel care a greșit și s-a făcut singur de râs. Nu contează că tocmai îi explic că a înțeles greșit și eu defapt îi luam apărarea în grup, ca să aibă dreptul să pună întrebări acolo. Nu. El va expune chestii, va arăta lumii. Textul de mai sus căruia i-am dat copy/paste aici. Desigur – varianta lui: cel mai probabil screenshot-uri scoase din context, lipsite de întreaga poveste, cât să-i dea lui dreptate în ochii lumii.

Îmi plac oamenii care calcă strâmb, se prind că au călcat strâmb după care – în loc să-și ceară scuze – încearcă să o drege amenințând. Furia de a se fi făcut de râs singuri e aparent mai puternică decât adevărul.

Bravos.

I-am dat block la om. Tasta de un sfert de oră pe privat și m-am plictisit să aștept să văd cum urmează să-mi descrie în detaliu modul fin în care se va răzbuna pe mine pentru greșeala lui.

#românisme