Posted on Dec 16, 2015 | 0 comments

Nu prea am avut vreme de multe în ultima vreme dar tot am apucat să mai bag câteva articole. Acum câteva minute am terminat de tastat Noi descoperiri în diagnosticarea psihozei. Tot luna asta am scris şi un articol intitulat Iată de ce psihologii nu dau niciodată sfaturi şi alte două numite Depresia în preajma Crăciunului şi 3 mituri despre schizofrenie. Am citit nişte studii, m-am apucat să recitesc ”Crimă şi pedeapsă” şi aştept vacanţa de iarnă, să pot să mă relaxez şi eu.

Ieri am primit un mail de la o cititoare căruia i-a plăcut mult Pangeea, toamna şi care mă întreba când îmi apare următoarea carte. Doamna Anamaria Bancea a scris şi o recenzie pe care o redau mai jos:

Aseară am terminat ultimul roman al lui Răzvan Coloja, „Pangeea, toamna”. Citisem în vară romanul „Soldaţi ai terebentinei” şi tot pândeam momentul propice (pentru mine) să scriu câteva cuvinte despre această primă lectură. „Soldaţii” mi-au plăcut atât de mult încât „Pangeea” a fost prima carte dintre cele cumpărate la Gaudeamus pe care am pus-o pe noptieră, pentru lectura mea de fiecare seară.
Recunosc, m-am uitat în dicţionar să aflu ce înseamnă stilul „transgresiv” – şi este într-adevăr diferit faţă de tot ce am citit până acum.
Am decis să împărtăşesc cu voi părerea mea despre ambele cărţi. Dacă m-ar întreba cineva ‚ce se întâmplă, care este firul acţiunii?’ răspunsul sincer ar fi: nimic.
Nimic şi totul, asta m-a fascinat pur şi simplu în scrierea lui Răzvan. Pentru mine a fost un delir mental să pot parcurge aproape două sute de pagini de introspecţie, aşa cum mi s-a întâmplat cu „Soldaţi ai terebentinei”, sau să surprind momente de trăire interioară oglindite de ticăitul unei pendule de perete, ca în „Pangeea, toamna”. Răzvan Coloja nu este autorul acţiunii, al descrierilor detaliate, ci un autor care e maestru în crearea atmosferei mentale. Ambianţa fizică din cărţile lui se dezvoltă ca un halou, lumea materială este o extensie a gândurilor personajelor lui – aceasta este impresia pe care mi-au lăsat-o cărţile. „Pangeea, toamna” ar putea fi o piesă de teatru în care regizorul ar trebui să aibă multă grijă ca spectatorii să observe cum unul din actori calcă pe un tub de culoare acrilică pentru pictură – un fapt aparent banal dar care, asemeni unei bile de biliard trimise cu efect, loveşte în diferite colţuri din mintea acestuia. Pentru rockerii din „Soldaţi ai terebentinei”, malaxorul nu este un loc în care intră ei de bună voie, ci un spaţiu creat din şi în haosul căutărilor lor de adolescenţi apropiindu-se de o maturitate pe care n-o doresc.
Mi-au plăcut foarte mult relaţiile dezvoltate între personajele lui, în ambele romane. Nimic nu este în alb şi negru, între aceste personaje legăturile ce se creează sunt asemenea unor fire de păianjen: ele unesc, sunt puternice şi deosebit de fragile totodată, chiar şi între cei pe care se concentrează lumina reflectorului. Dinamica dintre cei care populează cărţile lui Răzvan este extrem de fluidă, nu există un echilibru clar, uneori mă întrebam dacă personajele chiar se plac unele pe celelalte, în ciuda aparenţelor. Analiza sentimentelor este extrem de fină şi locul în care autorul devine excepţional este exact această atragere a ambientului în discursul interior: pendula, tubul de culoare, o pungă, o urmă de pantof pe un perete. Pentru mine este fabulos!
Ca orice carte în care ‚nu se întâmplă nimic’, finalul nu e clar, nici în „Soldaţi ai terebentinei”, nici în „Pangeea, toamna” – dar asta nu înseamnă că vreunul din romane lasă cititorul tânjind după o încheiere. Răzvan Coloja lasă în urma lui atmosfera, lasă gândurile să meargă mai departe împinse de propria inerţie creată de-a lungul naraţiunii. Sunt convinsă că ar putea scrie o carte întreagă despre ceva care durează doar cinci secunde. Pentru mine a devenit un autor deosebit. Mi se pare fantastică această capacitate de a diseca mintea şi sufletul, nu numai depărtându-se de orice clişeu, ci folosind cuvintele într-un mod atât de proaspăt încât anumite comparaţii de-ale lui mi-au rămas în minte. Sper să nu am mult de aşteptat până la următoarea apariţie editorială.

Vreme de încă 4 zile cărţile Crux Publishing sunt cu reducere. Aşa că puteţi cumpăra Pangeea, toamna cu reducere de 15% iar Soldaţi ai terebentinei cu reducere de 10%.